Nu este in intentia mea sa scriu astfel de rânduri dat fiind scopul declarat al blogului, dar unele intamplari din scoala m-au facut sa reflectez si pentru altii.
Experienta mea didactica acumuleaza cu acest an cifra 5 in 5 scoli, o gimnaziala si 4 licee. Fiind partizanul culturii tehnice receptionez totusi ecouri umaniste. Nu acelasi lucru pot spune despre uni umanisti care nu stiu ce reprezinta un miligram sau sa calculeze procentajul corigentilor intr-o clasa. Recent am aflat mirat, de la un umanist, ca originea cuvântului scoala este "timp liber, ragaz". Cum verific orice informatie si de multe ori extind documentarea, deh - deformatie de tehnician, am gasit http://ro.wiktionary.org/wiki/%C8%99coal%C4%83 . Definitia la punctele 1-5 este contrara originii cuvântului si mi-am zis ca uni elevi au aflat inaintea mea despre etimologia scolii si vin la ea ca sa-si petreaca timpul liber. Stiu cam cu ce se ocupa in rest, adica tot activitati de timp liber, si nici nu ma mir de ce uneori vin obositi ca adorm cu capul pe banca. Problema mea este de ce mai vin daca si la scoala fac acelasi lucru si nu toti profesorii participa la distractie, ba chiar ii incurca, si de aici controverse, ca sa nu zic conflicte, privind nota la purtare. Desi i-am intrebat pe multi de ce vin la scoala n-am aflat raspunsul. Imi pare ca nici ei nu stiu, nu stiu nici parintii lor, nu stie intreaga societate. Exagerez? Nu cred. Sa gândim logic! In ultimii ani au luat BAC-ul mai putin de 50% si nu au recuperat decat un procent infim din cei care l-au ratat in anii anteriori. Asta in conditiile când subiectele, cel putin la matematica, au devenit mult mai usoare. Ce fac cei 50% care n-au luat? In ocupatia lor dupa scoala folosesc ceva din ce au invatat? Este eficient produsul educatiei? Întrebarea e de inginer, profesia mea initiala. Nu suntem o societate care se automutileaza? Cheltuim resurse enorme salarii, bunuri, timp ca sa petrecem timpul liber la scoala? Un coleg mi-a spus ca noi profesorii avem o misiune speciala, sa-i tinem ocupati pe copii si apoi adolescenti pana la maturitate. Dupa maturitate noi nu mai avem treaba ca-i preia politia, care binenteles se plange de educatia primita in scoala. Suntem paznicii timpului liber al elevilor in scoala, lasandu-i in pace cu transmiterea de cunostinte si cu grija sa nu-i pierdem datorita platii "per capita". Gaselnita aceasta cu plata in functie de numarul de elevi nu tine de loc seama de "Cui prodest" educatia?. Rezultatele la BAC sugereaza o reforma reala: numarul de locuri in licee redus cu mai mult de 50%! Cine s-ar opune? Pai aproape toata lumea. Parintii redusilor, caci fiecare vrea o diploma pentru loaza lui, multi profesori, ca-si pierd locurile de munca usoare (paznic de timp liber), politicienii toti ca pierd afacerile cu statul prin banii publici din domeniu. Au infiintat si intretinut o groaza de licee si gimnaziale pe la sate ca sa aiba investitii la care se pricep sa fure, desi nu mai aveau elevi. Prin urmare ne întoarcem la maimute care se joaca si când mananca. Adica la origini! Ne vom intilni in copaci si vom arunca uni in altii cu coji de banane sau cu ce am adus de acasa, eventual cu ce am cumparat de la chioscul copacului. Timp liber cat vrem! Problema mare e ce facem iarna? Sa începem scoala din primavara pe 15 martie si terminam toamna pe 20 noiembrie. N-ar fi rau de-o reforma, economii de combustibil, frecventa doar a celor interesati de joc. Cu iarna ramane problema jucausilor elevi, sa se descurce cateva ore in plus cu caldura si lumina.
Sa fim totusi seriosi!
Propunerea reducerii numarului de elevi in licee, scoli profesionale de cel mult un an cu selectie pe aptitudini si posibilitati, este profitabila pentru toti cei implicati. Scaderea impozitelor sau alocarea sumelor pentru locuri de munca pentru tineretul absolvent a 8 clase sunt avantaje evidente. 10-15 elevi intr-o clasa ar fi mai bine scoliti de profesorii selectionati dupa cunostinte si nu dupa calificari si recalificari obtinute pe bani. Statul sa suporte recalificarile necesare astfel incat universitatile sa nu mai alerge dupa banii cursantilor.
