APARITIA CULTURILOR GETICE, DEZVOLTAREA LOCALITATILOR, SEDENTARISMUL

 La inceputul holocenului se distinge din epoca de piatra ultima denumita Neolitic. In mare parte o cronologie aproximativa poate fi urmarita aici. Perioada neolitică este partea finală a epocii de piatră, cu un set larg de evoluții care par să fi apărut independent în mai multe părți ale lumii. Se vede pentru prima oară cu aproximativ 12.000 de ani în urmă, când au apărut primele dezvoltări ale agriculturii în Orientul Apropiat Epipaleolitic și mai târziu în alte părți ale lumii. Neoliticul a durat (în acea parte a lumii) până la perioada de tranziție a calcoliticului de acum aproximativ 6.500 de ani (4500 î.Hr.), marcată de dezvoltarea metalurgiei în epoca bronzului și epoca fierului. În alte locuri, neoliticul a urmat mezoliticului și apoi a durat până mai târziu. În nordul Europei, neoliticul a durat până în jurul anului 1700 î.Hr., în timp ce în China s-a extins până în 1200 î.Hr. Alte părți ale lumii (inclusiv Oceania și regiunile nordice ale Americii) au rămas pe scară largă în stadiul de dezvoltare neolitic până la contactul european. Neoliticul a introdus Revoluția neolitică sau „pachetul neolitic”, cuprinzând o progresie a caracteristicilor și modificărilor comportamentale și culturale, mai presus de toate introducerea agriculturii și a utilizării animalelor domestice.Termenul de neolitic este modern, dar folosește grecescul νέος néos , „nou” și λίθος líthos, „piatră”, care înseamnă literalmente „Noua Epocă a Piatrei”. Toate datele converg spre sedentarizare prin ocupatii cu agricultura acolo unde apa si clima o permit si incetarea activitatii de culegator de plante salbatice devenind culegator de plante insamantate, cultivate. Atat arheologic cat si ADN am schitat pe o harta contemporana vechea Getie denumita si Pelasghia:

Despre clima am vazut incalzirea care a desertificat Asia mica si avem aici o harta cu bazine geografice dintr-un manual de liceu. Prin bazin hidrografic se înţelege suprafaţa de pe care îşi adună apele un fluviu sau un râu. În acelaşi fel putem să vorbim despre bazinele hidrografice ale mărilor şi oceanelor; acestea reprezintă suprafaţa continentală de unde îşi adună apele râurile şi fluviile care se varsă în marea respectivă. Limita dintre bazinele hidrografice se numeşte cumpăna apelor. Bazinul hidrografic al Marii Negre seamana izbitor cu Getia minus Anatolia care este cea mai saraca parte.

Avem ansamblarea Getiei daca adaugam bazinul hidrografic al Marii Caspice cu Volga si Ural principalele ape din Nordul acesteea:

Acesta este alimentat si azi 80-90% de apele ei curgatoare. Pe langa clima si ape al treilea fapt important este solul RODITOR: CERNOZIOMUL. Ma amuza prostia lingvistilor DEX-ului care arata originea ruseasca a cuvantului cernoziom. Cuvantul ciornai(черный) = negru vine de la romanescul cioara careia i se spune vorona (ворона), in rusa, care are multe rude la noi: cernit, cearcane. Razand ce sa le ceri daca nu au. Haios ca engleza a pastrat onomatopeea nostra crow=crau, de fapt cra, direct din onomatopee! Sa nu-i lasam pe sarmanii lingvisti in "negura" pentru ca de acolo vine negru. Revenind la oile noastre o harta a solurilor Romaniei se potriveste al naibii cu marele descoperiri arheologice:

Sa fie tacamul complet uite si Europa:

Harti potrivite am putea spune pentru Getia. Stepele dinspre nordul Rusiei n-au un climat si ape favorabile nici azi comparativ cu Campia Dunarii. Prin climat sa nu uitam ca implica si precipitatiile anuale sau sezoniere. Totul devine clar cand informatiile se pun cap la cap.
Getii au fost initial sedentari, continentali, devenind ulterior comercianti inclusiv pe mari precum troienii, fenicienii si grecii. Motivul principal al migrarii getilor era insuficienta agriculturii prin supra populare datorita si eroziunii solurilor mai ales in nordul Marii Negre. Sant teorii care exagereaza rolul migratiei pe mare prin saritura din Levant. Deoarece acestea practic ma combat privind migratia inapoi datorita migratiei pe mare si raspandirea in Europa tot pe mare. In postarea ulterioara voi arata considerentele mele din care cel mai bun este acela ca agricultura nu se face pe mari si oceane.