ROLUL DECISIV AL POTOPULUI PENTRU CIVILIZATIA EUROPEI

De-a lungul istoriei au existat catastrofe naturale care au determinat migratii de populatie dar se pare ca niciuna nu a fost ca fluxul imens de apa dinspre Mediterana spre Marea Neagra care au devenit vase comunicante prin stramtoarea Bosfor - Dardanele deschisa de ploi imense specifice climatului de sfarsit de epoca glaciara. Populatia de pe maluri a perceput acest flux ca fiind al unui potop pe care l-a si trecut in legende.

Potopul este amintit in scrierile si legendele antice si in Biblie, care stabileste inceputurile lumii acum 7000 de ani, se reia dupa o perioada de timp, prin potop, o regenerare a speciei umane, Noe devenind noul Adam mai prozaic si practic. Daca sintetizam traseele migratiei Caucaz - Levant paralel cu Caucaz - Crimeea pe tarmurile Marii Negre, atunci lac cu apa dulce, incepute inainte cu 7000 de ani spre spatiul carpato-danubian si aparitia culturilor Dunarii avem inceputul facerii lumii. Vine potopul cam intre 5000 - 4000 de ani BC care alunga populatiile de la tarmurile Marii Negre.

In aceea perioada ploile erau foarte mari si dese prin incalzirea globala globala , care a determinat topirea ghetarilor la poli si in varful muntilor, avem o suprafata largita a apelor, climatul redevine propice agriculturii in Mesopotamia, Sumer, Levant, Egipt. Nordul Indiei redevine si el propice agriculturii. In nord cei alungati radial se retrag spre nord slavi si baltici ulterior, pentru ca se extind pasunile pentru crescatorii de animale, est spre Iran, Sud Asia mica, Vest spre Atlantic. Migratorii potopului au ajuns pana in Anglia vezi Stonehenge. Hititi, Asirieni, Sumer, Mesopotamia, Fenicieni, Egipteni etc sant rezultatul primilor migratori din sudul Marii Negre, dar si din estul marii prin Anatolia, datorita potopului.In spatiul carpato-danubiano-pontic civilizatiile existente in timp Parta, Vinca_Turdas, Cucuteni_Trypillia au format populatia pelasga, mai tarziu denumita getica, care a evoluat partial diferit initial la est devenind in principal agricultori sedentari in matriarhat cu proprietati obstesti, la est ramanand in principal crescatori de vite, in special cai, capre si oi, trecand la patriarhat. Lipsa furajelor pe timp de iarna din schimbari importante de clima in stepele sudice ale Rusiei de azi a determinat dispersarea lor in est peste agricultori unde au inlocuit matriarhatul si au distrus presupusa pace sociala din vest. Potopul se presupune ca a durat 30-100 de ani, 1-3 generatii pe media de varsta de atunci. Departarea de tarmuri peste 100 km, descoperirea cuprului, uneltele si armele noi a condus la transformarile sociale corespunzatoare epocii bronzului. Harta zacamintelor cuprifere de mai jos arata si teritoriile nasterii epocii. 

Aparitia limbii getice din est cunoscuta ca limba pelasga si migratiile getilor a determinat uniuni de triburi pe largi teritorii din Egipt pana in nordul Europei de azi si din Atlantic pana in China, poate cel mai vast imperiu cunoscut vreodata bazat mai putin pe cuceriri si mai mult pe aliante intre triburi de aceeasi origine. Acesta a generat civilizatii succesive in Asia Mica si nordul Indiei culturi noi in nordul Marii Negre si in Europa. In plina epoca a bronzului au aparut alte migratii conform animatiei urmatoare.

La est spre Iran migreaza populatia numita masagetii, redenumiti ulterior sciti, iar spre nord pe distante relativ mici tiragetii si tisagetii (slavii si balticii). Migratia a continuat cu un al doilea val spre Europa, spre vest getii din nordul Marii Negre cu numele recunoscut de sciti si sarmati

 in epoca bronzului. Nu a emigrat toata populatia, doar surplusul. Intre teritorii au ramas contacte inclusiv prin razboaie fraticide sau cu localnicii stabiliti aici din timpul potopului. In concluzie avem: Migratorii din Caucaz s-au stabilit in principal pe malul Marii Negre atunci lac cu apa dulce. Migrarea la potop in directii radiale de pe malul Marii Negre a continuat timp de 2-3 mii de ani pe masura ce nordul Europei devine climatic propice vietii slavii si balticii. Au urmat alte valuri de migratori din aceleasi zone ale Getiei celti din nordul Marii negre, gotii cu ramurile lor vizigoti si ostrogoti. De ce utilizam denumirea de geti? Nu pentru ca ne-au numit grecii gete ci pentru ca in romana avem pastrata insusirea "get-beget" echivalent cu neaos dar insemnand de fapt "de pamant" in greaca γη (gi) din care a derivat prefixul geo-. Pelasgii sant stramosii getilor ( din culturile cunoscute Parta, Turdas, Tartaria, Cucuteni, Hamangia etc) si ai nostrii binenteles dar e denumirea greceasca a populatiei pe care au gasit-o in Grecia (Elada) nimeni altcineva decat geti la sud de Dunare. Sa fie clar: pelasgi=geti=sciti=celti=goti=traci in perioade diferite si pe teritorii apropiate sau chiar suprapuse. Latinii au migrat din Transilvania in nordul Italiei probabil ~1000 BC. Au fost asimilati de romani existand o singura denumire pentru imperiul creeat ulterior si cultura acestuia latina. Grecii au migrat din nordul Marii Negre, ~2000 BC extinzanduse in sud Grecia Miceniana, Creta si Cipru. Creeatorii tuturor civilizatiilor europene sant celtii cei mai apropiati de daci care au evoluat diferit in Nordul si Sudul Europei. In nord cu ocupatii noi , in principal mestesugari, navigatori si mineri limba getica s-a transformat mult. In sud si vest pastrandu-si ocupatiile au pastrat limba getica mai bine, cu transformari mai putine, limba getica pe care romanii o numeau latina vulgara. Ovidiu exilat in Tomis a constatat similaritatea latinii cu limba getica iar Horatiu a scris ca pe teritoriul imperiului de la Atlantic la Bosfor se vorbeste o latina vulgara. Migratia ulterioara a gotilor a permanentizat caracterul  asazis latin al limbilor romanice. Razboaiele dintre romani si celti, in Germania, Galia si Britania le-au precedat pe cele cu Getia-Dacia. Se poate spune ca civilizatia europeana s-a nascut din aceste razboaie dintre doua forme de organizare sociala diferita oranduirea comunei primitive specifica getilor si cea sclavagista a imperiului roman.