METODE SI CRITERII pentru Teoria Getica, MIGRATIA AFRICANA

In zilele noastre pentru a studia istoria este nevoie de toate stiintele cu cele mai noi descoperiri. A nu lua in consideratie cunostinte stiintifice de ultima ora inseamna o descalificare din meseria de istoric. DIN PACATE LA NOI N-AM AFLAT DESPRE PREOCUPARI STIINTIFICE ALE ISTORICILOR IN ACEST SENS. Utilizarea numai a izvoarelor istorice scrise inseamna sa recunosti ca istoria o scriu numai invingatorii sau este un prilej de barfa, stat la taclale. Descoperirile arheologice fara analize stiintifice nu valoreaza mare lucru. Deasemenea se investigeaza arta si cultura, mitologia, gastronomia, portul (vestimentatia) cu ingrijirea corpului etc. DESPRE ORGANIZAREA SOCIETATILOR UMANE DIN TRECUTUL INDEPARTAT SE POATE FOLOSII CA METODA DE CUNOASTERE STRATEGIA MATERIALISTA. Nu va fi neglijata niciuna din stiinte iar pentru aceasta conditiile de trai sant criteriile principale, atat cele materiale cat si cele spirituale in corespondenta cu acestea. Nu se neglijeaza in acest fel, dimpotriva, traditia, obiceiurile etc.
Arheologia ajutata de paleontologie cu ultimele desoperiri stiintifice rastoarna istoria, uneori chiar cu capul in jos. Metodele de datare cele mai cunoscute sant:

1. Datarea relativă

a. Metoda stratigrafică

b. Metoda tipologică

c. Metoda comparativă

d. Metoda cartografică

e. Metoda varvelor

2. Datarea absolută

a. Metoda carbonului radioactiv C14

b. Metoda datării prin termoluminiscenţă

c. Metoda dendrocronologică

d. Metoda palinologică

e. Metoda potasiu-argon 40

f. Metoda arheomagnetică

g. Metoda determinării fluorului din oase

h. Metoda hidratării obsidianului

Aceste metode sunt folosite împreună sau separat, pentru calibrări şi recalibrări, pentru corectarea şi verificarea datelor. Majoritatea metodelor sunt folosite, mai ales, pentru preistorie, acolo unde nu avem alte modalităţi de datare.

Metodele moderne de datare absolută au fost determinate de rezultatele experienţelor

cu unul dintre izotopii carbonului radioactiv (C14) făcute de Willard Libby şi Aristide V.

Grosse. Acestea au stimulat dezvoltarea datărilor absolute ale materialelor preistorice.

Ulterior ele s-au aplicat şi la materialele din perioadele istorice, pentru plusul de exactitate pe care-l dau, uneori, datărilor.

Eu studiez doar informatii, din avalansa care poate sa ne acopere judecata, si criteriile principale pentru aceste informatii sant:

1- formarea si originea limbajului sonor uman din zgomotele naturale si in consecinta vocalele si consoanele alfabetului (I cannot doubt that language owes its origin to the imitation and modification, aided by signs and gestures, of various natural sounds, the voices of other animals, and man's own instinctive cries.— Charles Darwin, 1871. The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex). Evident dezvoltarea organelor vorbirii, a indemanarii in a reproduce semne, a facut posibil corelarea scris-vorbit. Contestatarii originii onomatopeice a limbii romane pot fi combatuti foarte usor si cu o aplicatie Sound analyzer instalata pe telefonul mobil. Inregistrati-va rostind de exemplu o onomatopeie  "fas" si comparati cu inregistrarea zgomotului produs de frunze in bataia unui vant usor si veti obtine grafice similare. Asa au aparut cuvintele fasait, fosnet. Rupeti o ramura groasa de cel putin un deget si rostiti cuvantul craca, denumirea prozaica pentru ramura, comparati graficele nivel =f(timp). Pentru fasaitul verbal aveti aici:

Alegerea parametrului este foarte importanta si nu va trebuie o pregatire speciala daca comparati cu urmatoarela audiograme, LAF valori instantanee coincid LAeq o medie in dB, corespunzatoare vorbitului in soapte.

Frecventele sunetului urmarit sant cele mai importante.

2- activitatea umana care a facut posibila creearea de rezerve alimentare si alte rezerve necesare traiului avand astfel timp pentru  o gandire independenta de actiunea curenta. Sa ne imaginam cum a fost descoperita pastrarea la rece. Din copilarie stiu ca pastram mancarea cateva zile in fantana fie direct in galeata pentru scos apa fie in alt recipient scufundat sau atarnat separat. Daca nu existau fantani in neolitic existau gropi reci aparute in diverse moduri. Comparand hrana din groapa rece cu cea din afara omul a observat care sa pastreaza. Similar cu sarea de suprafata pe care a fost asezata un surplus de carne vanata in acelasi timp cu alta asezata pe un strat de frunze. S-a pastrat binenteles cea sarata prin contact. Romania este singura tara care a avut zacaminte de sare la suprafata.

3- creeatia umana de mijloace materiale (unelte si scule in principal) si actiuni care sa-i permita amplificarea puterilor fizice si intelectuale. Natura ne-a invatat totul in istorie si ne invata inca. Roata nu putea fi descoperita decat intr-un climat cu paduri copacul avind forma cilindrica. Si azi se rostogolesc copaci pe distante scurte mult mai usor decat sa fie ridicati. Plugul are la baza descoperirea urmei lasata de ciotul unui copac tarat pentru ca era din aceasta cauza mai greu de rostogolit. In aceasta urma plantele cresteau mai mari atat datorita compozitiei mai favorabile a pamantului cat si apei absorbite si acumulate.

4- comportamentul uman, traditii, obiceiuri, religie, organizare sociala etc... . Unele traditii si obiceiuri la popoare par ciudate dar sant explicabile.

Daca in privinta ultimelor trei nu vad ce obiectii ar fi pentru primul gasiti asa ceva in linkul oferit. Mi se pare neserios sau chiar ridicol , ca lingvist, sa vorbesti despre unitatea sonora a unui cuvant , fonemul, si sa te gandesti doar la fiare si pasari pentru limbajul uman sonor. Asa cum evolutia creierului uman a fost studiata sa se justifice homo sapiens asa trebuie considerata si evolutia organelor vorbirii de capacitatea reproducerii zgomotelor naturale, apoi aparatul auditiv de capacitatea de a identifica sunetele asemanatoare (frecventa si amplitudine). Sunetul identificat cu obiectul care il produce poate fi comunicat interlocutorului. Cand gestul de a arata n-a fost posibil, pentru ca nu era de fata obiectul, si nici desenul nu era posibil in timp scurt, a aparut sunetul. E de bun simt nu? Limbajul sonor a aparut din nevoia interactiunii sociale in mediul natural si nu cum se creeaza azi cuvinte din calculator, juxtapunere etc. Mai oameni buni la asta de maine ii spunem coclender! Spunandu-i unei profe de engleza ca engleza e o gloaba intre limbi s-a suparat foc. Iata ce spune un nativ: https://www.youtube.com/watch?v=9uZam0ubq-Y . O mizerie pronuntia! Engleza vorbita. Hai ca nici cea scrisa nu e altfel. Eu cred ca Shakespeare a fost facut mare, in cultura mondiala, de traducatori, adevarate telenovele. La al doilea criteriu sa spunem ca dam sare si azi, sa pastram mancarea, dar este necesara pentru om si animale. Un inginer a facut legatura cu importanta sarii pentru omul istoric. La al 3-lea domesticirea animalelor si selectia plantelor este indiscutabila si azi.

MIGRATIA AFRICANA 50000 - 10000 ani
Dintotdeauna motivul migratiei oamenilor a fost nivelul de trai, conditiile existente de trai care includ bolile in masa, luptele, razboaiele de cuceriri. In periada de retragere a ultimei epoci glaciare inainte de ultimul maxim, din Kenya a inceput migratia in Asia de sus-est, la inceput pe coasta maritima, 

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Early_human_migrations

Principala cauza a fost uscarea savanei si un inceput de desertificare apoi o suprapopulare. Se estimeaza ca grupurile de migrare nu depaseau 1000 de indivizi, harta vegetatiei aici:

Se poate vedea desert extrem tropical in nord-est sau tufisuri de maracini, padure din tufisuri unde nici vanat si nici plante comestibile numai sant. Harta tuturor migratiilor, aceeasi sursa.  Pe la capetele de uscat ale Mari Rosii :

Valuri de migratori

Harta migratiilor dupa ADN (mitochondrial DNA): Sagetile rosii care ajung in Romania si deasupra Marii Negre sant cele care ne intereseaza in timpul penultimei incalziri 50000-30000 ani. Sagetile verzi corespund ultimei incalziri a ultimei glaciatiuni.

 

Conform descoperirilor arheologice, aici ne intereseaza sagetile galbene care indica anii 50 mii spre 10 mii de ani la noi si vedem anii descoperirilor pentru tarile europene, prin sageti de culori diferite:

Deci pe teritoriul la sud de Dunare au trecut, acum 50 mii de ani, homo sapiens spre vestul Europei.In hartile urmatoare arii ocupate conform perioadei pentru sagetile rosii si verzi din harta DNA:

  

Iata cum arata vegetatia in Europa in aceeasi perioada si asta explica de ce s-a migrat tarziu in Scandinavia, acooperita de ghetari:

Putine paduri dorite de migratori se afla la sud-estul si/in apropierea Marii Negre , la fel in sudul Marii Caspice. Urmarim pozitia padurilor deoarece sant strans legate de asigurarea hranei pentru stadiul de dezvoltare al migratorilor, vanatori culegatori. Se pot vedea paduri mai multe in Balcani. Inainte de ultimul maxim gheturile incep sa se topeasca , nivelul oceanului planetar creste, teritoriile dinspre nord se incalzesc favorizand vegetatia, spre sud apare seceta, care impinge oamenii spre nord, spre paduri. Altii raman pe loc si primele activitati agricole apar din intamplare, primele culturi din seminte culese scapate pe un sol ars de focul unei paduri arse. Un baiat destept observa si reproduce fenomenul. Apare necesitatea de stocare a semintelor si de arat. Sa nu se supere istoricii de salon care au declarat o generalizare a aratului cu plugul din corn de cerb. S-a uitat ca saracii evului mediu inca arau cu plug de lemn. In zeci si sute de ani s-a tarat un un trunchi de copac, ars partial ca topoarele din piatra erau pentru vreascuri, cu un ciot spre sol. Ei, aici apare necesitatea stepei din doua directii: sol mai usor de prelucrat si animale posibil de domesticit vaca si calul. Pocnind din bici pe langa boi! Si un cantec face istorie, la romani binenteles. Retineti cu plugul pe la noi! La inceput vaca, care are avantajul si al ofertei de lapte. Boul la plug si transportul greu de busteni e ideal. Calul avantajos deplasarilor rapide, lux uneori, actiunilor de furt si ca sa nu fim rai comunicare rapida. Aproape ma pufneste rasul cand vad ca este considerat o mare descoperire carul cu doua roti de civilizatia stepei. Mult mai important este cel cu 4 roti folosit si azi, cei bun dureaza.

Va Urma!